Deva în anul 2050!

  Pe vremea lui Ceaușescu era un laitmotiv al compunerilor, picturilor, cântecelor și povestirilor, toate pe o tema  dată, dragă conducătorului iubit, ” Noi în anul 2000”. Anul 2000 a trecut, Ceaușescu nu l-a mai prins, dar tot substratul avea de a face cu modernizarea, tehnologizarea, ridicarea pe culmi de aur a societății românești.
  Când privim acum la investițiile care se vor a se face în Deva, din bani europeni, ne dăm seama că am putea să scriem sau să desenăm la fel de mult, ca atunci, pe tema  proiectelor mărețe propuse. A fost întâi un pasaj subteran în zona Operei, care din cauza riscurilor prea mari de nerealizare s-a transformat în șase proiecte mai mici. Dincolo de utilitatea pistei de biciclete de pe calea Zarandului   ( care nu prea leagă străzile din centru cu zona respectivă), sau a parcărilor din zona Ardealul, necesare pentru acel perimetru, parcă totuși ” Deva în anul 2014”, ne-am închipui-o altfel, cu investiții, în majoritate, utile cetățenilor, și nu benefice firmelor care le realizează: Știm, sunt bani europeni, se dă de lucru oamenilor prin proiectele respective, se modernizează orașul - așa că ce nu e bine? Banii europeni se pot acorda și pe proiecte de interes larg comunitar, firmele pot avea de lucru și la astfel de proiecte, iar orașul se poate face mai frumos și viața din el să devină mai confortabilă, și prin altfel de proiecte. Prezentăm doar câteva idei, lista fiind deschisă:
 - în blocajul legislativ, nimeni nu ne va scăpa de câini, și deși problema e ”pasată” la Consiliul Județean Hunedoara, câinii sunt ai Devei, din nou pe străzi, din nou mai mulți. Oare un proiect cu fonduri europene, pentru o Deva fără câini, ar fi util?
 - trotuarele lipsă de pe marginea carosabilului, din zona Zăvoi ori prelungirea Vulcan, adică tocmai acele zone care sunt supuse dezvoltării imobiliare actuale, oare nu ar putea fi realizate din fonduri europene?
 - autogara orașului este una .. privată de fapt, iar imaginea din zona gării. în ceea ce privește traficul mijloacelor de transport în comun, corelată cu imaginea în sine a clădirii gării, ne dă o imagine sumbră pentru un punct de intrare principal în Deva. Nu se acordă fonduri pentru așa ceva?
 - locurile de joacă pentru copii sunt numeroase, dar unde sunt parcurile special amenajate pentru adolescenți și tineri, pentru amatorii de sporturi  pe două roți sau skateboard?
 - gestionarea prin colectare și distrugere, a deșeurilor menajere , prin realizarea unui proiect care să schimbe aspectul, destul de deplorabil al containerelor și pubelelor, răspândite prin tot orașul, la vedere.
 - ”împânzirea” orașului cu piste de biciclete și locuri special amenajate pentru parcarea lor, piste care să facă legătura între diferitele zone ale orașului, în baza unui proiect care să țină cont de specificul urbe, împreună cu realizarea unor zone libere de mașini, frumos amenajate pentru pietoni, sigur ar atrage fonduri europene, fiind în trendul  alternativelor ecologice de deplasare.
 - malurile Mureșului pot constitui locuri de petrecere a timpului liber și de recreere, de atragere a vizitatorilor dornici de sporturi nautice sau distracție la malul apei. Un astfel de proiect, pe când oare?
  - pădurea Bejan, o avem, e recunoscută ca rezervație, e apreciată de alții, dar nu putem (sau nu știm) să o punem  în valoare printr-un proiect care să atragă turiști și vizitatori.
  Ce să mai zicem de parcări subterane sau supraterane, de ”înverzirea” orașului prin diferite proiecte, de transport public local, de câte și mai câte?
  Și mai știm că toate astea, chiar dacă s-ar face, ar trebui însoțite de atragerea unor investitori care să creeze locuri de muncă, să asigure o economie locală  și un viitor pentru cetățenii Devei, pentru tinerii care termină studiile și vor să muncească.
  Cu siguranță propuneri pertinente mai aveți fiecare dintre voi, dar mi-e teamă că ne va prinde anul 2050 și nu le vom putea realiza. Pentru că în toate acestea e o problemă de priorități, din păcate nu a comunității locale, ci a celor care sunt în fruntea comunității locale și a partidelor care au promovat acele persoane. Iar această metodă de alegere a priorităților, mi-e teamă că nici anul 2050 nu o va alunga din România. Doar dacă noi, cei care formăm comunitatea locală, vom avea un cuvânt de spus, vom trimite propuneri și ne vom uni în susținerea lor. Pentru că Deva ar trebui să fie a noastră, a tuturor.

”Deva - oraș sănătos” - simplu concept sau viziune planificată?

  Știm, campania electorală este momentul marilor declarații și promisiuni, momentul în care și cei care, înainte de a deveni politicieni, au fost cei mai sinceri oameni, sunt tentați a spune cele mai frumoase vorbe, de dragul unui vot în plus sau pentru a fi pe placul partidului. ” Deva - un oraș sănătos” a fost tema principală a celui care actualmente este primarul Devei, domnul Petru Mărginean. Un concept la modă, în ”trend”, descoperit mult mai demult, dar adus acum și pe plaiurile noastre. A fost doar un slogan de campanie, frumos spus la nivel declarativ, pentru a da bine la alegători, sau o viziune pe termen lung, una care gândește întâi și  apoi pune toate lucrurile împreună, pentru ca la final să avem de-a face cu un oraș sănătos ?
  Probabil o să avem timp să privim ce înseamnă în concepția actuală un oraș sănătos, și apoi să comparăm cu ce există în Deva sau cu ce acțiuni se întreprind în Deva pentru acest deziderat. Fie că e vorba de poluare, nivel de zgomot, spații verzi, arhitectură îngrijită ( fie că sunt clădiri vechi, fie că sunt noi), locuri de plimbare, dar și de repaus, intersecții cu timp de așteptare mic, condiții bune de deplasare pentru pietoni, bicicliști, persoane cu dizabilități, siguranța locuitorilor, modalități de petrecere a timpului liber, dar și facilități de a munci în vederea traiului de fiecare zi - toate aceste aspecte, și multe altele, dau mâna împreună, pentru un scop final clar, de creștere a confortului vieții.
  Un prim pas a fost făcut, prin asumarea la nivel declarativ a acestui concept și dorințe. Treaba mai grea abia acum vine: asumarea la nivel de acțiuni, de viziune unitară, de colaborare cu toți factorii, politici, administrativi și ai societății civile, pentru îndeplinirea acestei misiuni. Nu se poate face peste noapte această transformare, dar fiecare pas greșit, care ne depărtează de ținta propusă, întârzie și mai mult sosirea la destinație.
  Noi, cetățenii Devei, chiar ne punem speranțe că acest concept va deveni laitmotivul acțiunilor administrației locale, va fi firul roșu în acest mandat, pentru primar și consilieri. Așa că încă sperăm că : spațiile verzi vor fi eliberate de mașini, copacii  sănătoși vor fi  doar toaletați, asigurând umbra necesară, nu ciuntiți, trotuarele vor fi în principal destinate pietonilor și doar în cazuri extreme mașinilor, semafoarele vor fluidiza traficul auto și pietonal,  și nicidecum nu vor crește poluarea și timpii de mers, construcțiile noi vor fi făcute respectând arhitectura zonei, persoanele cu dizabilități se vor putea deplasa ușor pe trotuar sau vor putea urca comod în mijloacele de transport, bicicliștii și automobiliștii se vor respecta în trafic, terasele sezoniere vor da un aspect deosebit orașului, etc.
  Noi credem că e viziune planificată, asumată zilnic, prin acțiuni, prin hotărâri de consiliu local, prin planuri concrete. Noi credem! Vom vedea din faptele viitoare cum va fi!

Cetatea Devei - vise puse în realitate

   Nu e de ieri de azi de când se știe că Deva e cunoscută mai ales prin cetatea construită undeva în secolul XIII. Deși e una dintre cele mai importante fortificații din Transilvania, mediatizarea ei nu e neapărat una dintre cela mai bune, asta poate și din cauza lucrărilor care încă se efectuează pentru restaurarea ei, și care împiedică turiștii să poposească în ea. Dar tocmai pentru că există aceste momente pregătitoare pentru primirea unui număr mare de turiști, tocmai pentru că Deva beneficiază de acest obiectiv turistic foarte important, tocmai pentru că turismul e unul din punctele prin care Deva poate excela, vă provocăm a transpune visele în realitate, și a vă gândi la un subiect pentru promovarea Cetății , poate ceva de genul ” Cetatea Devei - descoperind farmecul medieval”. Și oare ce ar trebui să cuprindă un astfel de vis?
1. materiale de promovare -  atât pe viitoarea autostradă de la Lugoj, cât și pe cea actuală de la Sibiu
2. indicatoare pentru direcționare - pe drumurile naționale, dar și în punctele importante din oraș
3. parteneriat cu alte orașe din județ, care au obiective turistice, pentru promovarea reciprocă a acestor obiective
4. realizarea unui website dedicat cetății, cel puțin bilingv, care să cuprindă absolut toate detaliile privitoare la acest obiectiv, și care să fie promovat pe alte site-uri de specialitate turistică, interne și internaționale
5. amenajarea aleilor astfel încât să fie posibilă deplasarea până în vârful Cetății, cu bicicletele personale, ori cele puse la dispoziție de la centrul de închirieri
6. pregătirea uneia dintre poienițele de pe Dealul Cetății cu scopul de a se putea organiza diferite activități de petrecere a timpului liber, specifice epocii medievale: tras cu arcul, călărie, etc
7. amenajarea, cu sprijinul Muzeului din Deva, a  unui mic loc de prezentare cu diferite obiecte din perioada medievală, în incintele din Cetate
8. vizitarea Cetății, pentru doritori, în grupuri organizate, însoțite de un ghid specializat
9. realizarea de suveniruri cu acest obiectiv
10. amenajarea unui punct de observație, dotat cu lunetă sau binoclu, care să permită vizualizarea împrejurimilor
  Visul rămâne deschis și pentru voi, putem visa împreună, cu speranța transpunerii lui în realitate. Așa că vă invităm a vă prezenta visul vostru!

De ce nu și (în) Deva?

    Dacă ar trăi alte categorii de oameni, mai aparte, cu gene mai speciale, cu caracteristici ”upgradate”, ne-am putea explica de ce în alte părți ale lumii există civilizație, respect, bun simț, curățenie și toate celelalte aspecte plăcute ochiului și  benefice confortului de a trăi, iar în Deva, pentru că asta ne doare în particular, și în România, la general, nu se poate să fie la fel?
  Așadar, de ce nu  avem parte și în Deva ( ordinea e pur aleatorie și lista prea puțin completă) de aceste ”favoruri”?
 1. locurile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități să fie ocupate doar în baza legitimației speciale, puse la vedere.
 2. mașinile să nu fie parcate pe trotuare astfel încât să împiedice deplasarea pietonilor, dar nici pe spațiile verzi, pentru a le transforma, în noroaie.
 3. locurile de urcare/coborâre de pe trotuare să fie line, astfel încât să permită accesul facil al persoanelor cu dizabilități, al celor cu cărucioare sau biciclete.
 4. băncile să fie cât mai multe, în zonele populate ale orașului, și pe traseele des folosite de către pietoni, astfel încât orice persoană care dorește să se așeze, să își ” tragă sufletul” sau să admire orașul, să nu fie nevoită a parcurge distanțe mari până la găsirea unei bănci.
 5. indicatoare cu denumirea străzilor, la fiecare intersecție importantă, precum și indicatoare spre obiectivele turistice importante, din toate zonele orașului.
 6. spații verzi pe care să pășești fără teama de a călca în ceva ”norocos”.
 7. marcarea corespunzătoare, pe asfalt, a tuturor locurilor de parcare stradale.
 8. locuri de ”parcare” pentru biciclete, în toate zonele importante, atât din punct de vedere al instituțiilor publice, magazinelor sau recreerii.
 9. deplasarea cu bicicleta  să fie încurajată, promovată dat și asigurată în condiții de risc minim, astfel încât copii, elevi, tineri, adulți, angajați ori pensionari, să poată beneficia de această posibilitate de deplasare.
 10. promovarea, în zonele larg populate și de interes turistic, a facilităților de petrecere a timpului liber, a micilor întreprinzători în aria divertismentului, de pe urma cărora, atât orașul, dar și turiștii să aibă de câștigat.
 11, spații special amenajate pentru iubitorii de câini, unde să existe libertate deplină pentru animale, dar și siguranță pentru oameni.
 12. copaci verzi și sănătoși, cu coroane bogate, nu ciuntite, spații verzi curate și îngrijite.
   Cam multe întrebări, dar la unele, dacă nu chiar la majoritatea, ne trebuie doar bunăvoință, nu sume enorme, ne trebuie, atât autorităților, cât și cetățenilor, doar o fărâmă de responsabilitate, pentru a le găsi răspunsuri. Să mai fie nevoie încă de generații multe, pentru a beneficia de aceste lucruri mărunte, pe care alții le consideră o normalitate, iar pentru noi sunt dorințe și năzuințe?

Valori devalorizate - Responsabilitatea

  

  Peste ani și ani, ceea ce face ca o comunitate ori societate să rămână stabilă și eficientă în acțiunile sale, sunt valorile pe care pune accentul, valorile care sunt prețuite mai mult decât orice altceva. Din păcate, trăim vremuri în care interesele de moment, avantajele speculative ori profitul imediat, ne fac să apelăm la compromisuri, scurtături și șiretlicuri, mai degrabă decât la valorile autentice. Devalorizarea valorilor nu poate duce la progres decât pe termen scurt și pe scară mică, pentru unii favorizați ai sistemelor, dar nicidecum la stabilitate pe perioadă lungă și pentru o mare masă de oameni.
  Pentru noi, cei din grupul CIVITAS Deva, valorile despre care discutăm și vorbim, nu vrem să rămână doar la nivel teoretic, ci dorim să le implementăm în practica și acțiunile noastre. Noi acționăm pe baza acelor valori, care nu pot fi devalorizate de vremuri și de context, a acelora care rămân peste ani, dar mai ales a acelora care ajută la progresul comunităților.
  Când vorbim de RESPONSABILITATE, ca valoare într-o comunitate locală sau în societatea românească,  ne gândim atât la îndatorirea de a acționa în folosul comunității, vorbind, petiționând, propunând ori sesizând, oricând unul din aceste lucruri trebuie făcute, cât și la asumarea acțiunilor, fără a ne fi rușine de ceea ce facem, dar și răspunzând pentru ceea ce facem. Într-o lume mai mult a chibiților decât a oamenilor care acționează, în care sunt mai mulți cei care stau pe margine și comentează, decât cei care riscă, chiar să și greșească, acționând,  într-un context în care prea puțini își asumă eventualele greșeli de pe urma acțiunilor, iar rușinea a devenit o stare și  un termen, rar utilizat - CIVITAS Deva dorește să acționeze responsabil, să se implice activ, cu respect dar și îndrăzneală, fără a ne fi jenă de acțiunile noastre, putând oricând să ținem capul sus.
   Trebuie să redescoperim însemnătatea cuvântului RESPONSABILITATE, și mai ales să îl repunem la loc de cinste printre valorile societății. Noi asta încercăm și ne dorim. Și cu siguranță, pe măsură ce vom fi cât mai mulți, gradul de responsabilizare va crește.

Deva văzută .. ECO

     Ne-am obișnuit să parcăm, atunci când circulăm cu autoturismele, cât mai aproape, dacă nu chiar la ușa obiectivului unde avem treabă. Uneori, din lipsa locurilor de parcare, asaltăm trotuarele destinate pietonilor, cu mașini care împiedică circulația lejeră a persoanelor. Din cauza deselor cazuri de indisciplină în trafic, mulți se feresc să circule cu bicicletele, pentru a nu deveni victime ale traficului. Colaborarea dintre diferitele categorii participante la trafic, ține până când una dintre ele invadează libertatea celeilalte, iar atunci apar nervii, iritarea, nemulțumirea.
  CIVITAS Deva, crede că o dezvoltare armonioasă și civilizată a unei comunități urbane, trebuie să țină cont și de variantele alternative la deplasarea cu autovehicule, motiv pentru care am lansat aceste propuneri spre autoritățile locale. Toți împărțim aceleași drumuri și alei, așa că de ce nu am face-o într-un mod plăcut?
 Servus Hunedoara susține această inițiativă. și cu siguranță mulți alți îndrăgostiți de mersul pe bicicletă sau alte mijloace de deplasare ECO, se vor bucura de implicarea autorităților în această problemă.

Religios, dar deștept

” Să-ți ferești capul de frig și de prostie”, spunea părintele Arsenie Boca, iar Nicolae Steinhardt, se exprima într-un fel asemănător, spunând că ” Dumnezeu nu ne vrea proști”. Se pare însă că a trecut prea mult timp de la aceste ziceri, iar acum, în această perioadă de criză morală și educațională, uităm să ne apropiem de Dumnezeu, destupați la minte fiind, iar nu încuiați și înguști în gândire. Altfel, deși practicant creștin fiind, nu îmi explic de ce se pune cu mult mai mult accent, cel puțin la nivelul financiar, pe serviciile religioase, decât pe cele culturale, ori sociale. Poate unii nu veți fi de acord cu asta, dar cred cu tărie că pentru a ajunge la Dumnezeu nu e nevoie de bani, ci de dragoste și credință, din partea noastră, și har din partea Lui.
  Doar că noi am inversat puțin lucrurile, și așa cum reiese dintr-un document de pe site-ul Primăriei Deva, pentru serviciile religioase, sumele alocate, de la bugetul local, diverselor ONG-uri, sunt  de 20 de ori mai mari ca pentru serviciile sociale, și de  mai bine de 15 ori decât pentru cele culturale! Mă cam îndoiesc să existe la judecata de apoi, secțiunea ” Cele mai bune ONG-uri cu profil religios”, dar se poate să mă înșel eu, și din acest motiv să fie alocate sume așa mari pentru acest capitol.
  Până una alta, am prefera să vedem că sunt tineri care aleg Biserica și pe Dumnezeu, în urma nivelului lor ridicat de cultură și educație,  sau să ne întâlnim cu persoane care în urma serviciilor sociale, făcute din dragoste, de către slujitorii Bisericii, să îl slujească și ele pe Dumnezeu. Dar pentru asta e nevoie de investiții în educație, în cultura adevărată, în activități sociale!